duminică, 9 februarie 2014

Invitatie la civilizatie, Romania, baga-ti mintile in cap si recicleaza!!!


Daca intr-un articol precedent va prezentam cum noi, romanii, reciclam pate-urile pentru ca suntem niste oameni absolut respectabili, haideti sa vedem cum stam cu reciclatul gunoiului per total.

Ei si daca mai aveam nevoie de o nominalizare ori de vreun premiu, da, si de data asta suntem pe ulimul loc in Europa. Cifrele oficiale arata ca Romania recicleaza doar 1% din gunoaiele cetatenilor...1%... Halal!
Si ne plangem ca la noi nu se poate, ca nu se vrea, ca ce ne facem? Cine sa ne recicleze gunoiul!? Sa-l recicleze politicienii, ca ei sunt de vina! Sa vina vren X-escu din asta, om-politic sa imi sorteze el gunoiul! Asta ca sa nu mai vorbesc despre deseurile umane, bipede, amatoare de mici si gratare prin paduri, dand din fund pe manele la maxim cu sunci atarnande mai mult pe ei decat pe gratare, care lasa dezastru dupa ce pleaca...Mi se face sila si pe astia i-as obliga sa depuna munca in folosul comunitatii, sa curete, fiecare, cate 2 saptamani la paduri ca sa invete sa respecte natura la care nu si-au adus niciun aport!
Daca la noi stau treburile in halul asta, haideti sa privim peste gard la vecinii mai de doamne-ajuta, ca poate invatam ceva bun...

Conform http://srmagazine.ro/, există (!) o țară în Europa care reciclează cel mai mult din ce consumă, cetăţenii fiind atât de implicaţi în problemele de mediu încât statul este nevoit să importe 800.000 de tone de gunoi în fiecare an.

Suedia se află printre ţările europene care reciclează cel mai mult din ce consumă, cetăţenii fiind atât de implicaţi în problemele de mediu încât statul este nevoit să importe 800.000 de tone de gunoi în fiecare an, scrie The Huffington Post, citat de revista InfoMediu. 20% din termoficarea Suediei provine din arderea deşeurilor, iar peste 250.000 de locuinţe sunt alimentate cu energie electrică din aceeaşi sursă. Din moment ce majoritatea deşeurilor sunt reciclate, statul suedez este nevoit să importe gunoi pentru a alimenta necesarul de gunoi pentru ardere.

Gospodăriile suedeze reciclează majoritatea deşeurilor, numai 4% din ce rămâne ajungând în depozitele de deşeuri. Suedia a obligat toţi locuitorii să separe reciclabilele de gunoi, iar producătorii ajută gestionarea materiei reziduale.

Tragem deci concluzia, se poate, nu? Adica la oamenii astia, se poate si e extrem de profitabila activitatea asta, ba mai si importa gunoi! Pai poate il vor pe al nostru... ca noi trebuie sa ne plangem, nu sa fim educati si civilizati, nu?

Americanii, undeva la mijlocul clasamentului, reciclează mai puţin de jumătate din deşeurile pe care le produc.

Prin contrast, americanii reciclează numai 34% din deşeuri, conform Agenţiei Pentru Protecţia Mediului din Statele Unite, şi peste jumătate din deşeurile gospodăriilor americane ajung în gropi de gunoi, în total 136 de milioane de tone.

Facilităţile de ardere a gunoiului din Statele Unite pot gestiona numai o mică parte din deşeuri, iar majoritatea rezidurilor arse ajung în depozite pentru gunoaie.

Un studiu arată că americanii aruncă aproape jumătate din mâncare, risipă care ajunge la o sumă totală de 165 de miliarde de dolari pe an.

România, la coada clasamentului reciclării

România reciclează în prezent doar 1% din deşeurile municipale pe care le produce, iar ţinta de reciclare de 50% până în 2020 nu mai poate fi atinsă, motiv pentru care statul propune o lege de management al deşeurilor care va include şi o serie de taxe. Pai cand ceva nu merge, normal, mai punem o taxa, ca sa fie groaznic! (Numai ganduri de bine politicienilor "gospodari")

Cifrele reciclării în România

- 350 de Kg de gunoi / an generează un bucureştean
- 600.000 de tone de deşeuri generează Bucureştiul în fiecare an
- 50% din deşeurile municipale reprezintă deşeuri reciclabile – care nu ar trebui să ajungă la groapa de gunoi
- 99 % din toate deşeurile municipale din România merg la groapa de gunoi faţă de media europeană de 38%

Va reamintesc cam cat timp dureaza pana se descompun anumite gunoaie:
  1. Coaja de banană se descompune în 2 – 10 zile.
  2. Bobinele de ață se descompun de la 3 la 14 luni.
  3. Bumbacul se descompune timp de 5 luni.
  4. Sacoșele de hîrtie se descompun timp de 5 luni.
  5. Frînghia se descompnue de la 3 pînă la 14 luni.
  6. Coaja de portocală se descompnue timp de 5 luni.
  7. Pachetul pentru lapte (Tetra pack) se descompune timp de 5 ani.
  8. Pantofii de piele se descompun de la 25 la 45 de ani.
  9. Hainele fabricate din nailon se descompun timp de 40 de ani.
  10. Perioade de descompunere a pachetelor de plastic sau celofan este de la 15 pînă la 1000 de ani.
  11. Obiectele din aluminiu se descompne în 100 de ani.
  12. Procesul de descompunere a șervețelelor umede și scutecelor durează de la 500 pînă la 800 de ani.
  13. Sticla nu se descompune niciodată (1,000,000 de ani).
  14. Sticlele de plastic, canistrele și bidoanele din plastic nu se descompun niciodată (cel puțin unele componente).
Aproape 90% din conținutul coșului de gunoi poate fi reciclat și refolosit. Gîndește-te încă o dată înainte de a arunca ceva în lada cu gunoi. 
SOLUTIE POSIBILA
Macar pentru plastice, pentru peturi, am incercat experimentul la recomandarea unui amic si constat ca functioneaza: am dus la pubela unde obisnuiesc sa duc gunoiul un sac mare de rafie in care am pus pet-urile si pungile, si asa ocupa mult spatiu in punga cu celalalte resturi. La cateva zile, sacul era deja plin, semn ca oamenii l-au vazut si au inteles ca acolo trebuie puse peturile si pungile. Am surprins ulterior o discutie a angajatilor de la salubrizare pe care v-o redau in masura in care mi-o amintesc: "Uite bai Spanac (asta e porecla unuia dintre angajati), uite ce oameni gospodari, de acum facem loc separat in masina pentru sticle!"...
Si ca sa vedeti ce fac alti locuitori ai planetei cu peturile, va las sa urmariti urmatorul clip, poate va vin idei si dvs,

Cu tot respectul, ma inclin in fata dvs,
Pavel Dinu


surse: http://srmagazine.ro/, http://ecodiplomacy.wordpress.com/
sursa foto:http://www.romaniapozitiva.ro

Trimiteți un comentariu